O data cu noul meu loc de munca, am reusit in sfarsit sa intru intr-un centru de infrumusetare. Astazi eram in centrul Shilouette de pe Bulevardul Regina Maria Nr. 1 din zona Unirii incercand sa rezolv o problema la statia de sunet. Nimic anormal, nimic iesit din comun. Cred ca nu exista saptamana sa nu trec pe acolo, daca nu o data pe zi… o data la doua zile cu siguranta. Fetele de acolo nu prea stiu ele cu ce se mananca un calculator. Ca sa va faceti o parere, imaginati-va ca ele nici macar nu se pricep sa adauge muzica in winamp. Si, cum noi ne ocupam de calculatoarele lor, cum apare o mica problema, ce credeti ca fac? Normal. Pun mana pe telefon si ne cheama pe noi, pe mine!

Bun, nu despre asta era vorba. Revin. Imi vedeam de treaba mea cand, pe usa intra un domn, destul de prezentabil, undeva pe la 45 de ani. Se apropie de receptie si comanda doua creme. Dialogul a fost cam asa:

EL: “-Vreau si eu cele doua creme pe care si le cumpara sotia mea, in mod obisnuit de la dumneavoastra. Una de fata si una de maini. Stiti dumneavoastra de care.”
Tipa receptie: “- Doamna Stefanel? Imediat!

Si scoate tipa doua creme. Le baga in punguta, timp in care eu stateam in usa si ma gandeam. “- Sa vezi ca zice acum 900 – 1 milion!”
El: “- Da! Astea sunt.”
Tipa: “- Poftim! 5 milioane 600. Platiti cu cardul?”
El: “- Nu, cash! Poftim.” Si ii intinde 10 milioane.
Tipa: “- Nu aveti marunt?”
El: “- N-am!” soptind trist.

Concluzie. Frumusetea costa mult! Am ramas putin interzis. Stai frate! Omul ala tocmai daduse jumate din salariul meu pe doua creme?