Binee! Astazi este 1 Decembrie, este ziua noastra, este ziua Romaniei!
Mi-am inceput ziua cum nu se putea mai bine. Undeva pe la ora 7 si jumatate imi suna telefonul iar la celalalt capat al firului era, cine altul decat… Bitza! In alte conditii telefonul de la el m-ar fi bucurat numai ca, de data asta a fost putin mai diferit. In vocea lui “se citea” patriotismul iar cu un entuziasm aparte imi zice:
Bitza: Dormi?
Eu: Nu, acum nu!
Bitza: Hai ce facem, mergem si noi la parada? E 1 Decembrie!
Eu: Bitza, cat e ceasul?
Bitza: 7:30!
Eu: Nu stiu, vedem noi mai tarziu!
Bitza: Bine, hai ca te las sa dormi.
Si inchide. Ma bag inapoi in pat si reusesc sa adorm pana pe la 9 fara ceva cand… Ring, Ring! Era Bitza care vroia iar sa mergem la parada vietii! L-am lamurit eu intr-un final ca n-are rost sa mergem si nu ne-am mai dus. Bun, adorm la loc, atipesc 30 de minute si ma trezesc voios cu un mesaj de la iubita meu!
Sa te tot trezesti asa in ziua ta libera!
I pup You!
hai ca pana la urma ai avut un final fericit…:))
“…Oameni de azi aşteaptă Canaanul binelui din multe părţi. Unii îl aşteaptă de la oamenii, alţii de la politică. Însă binele trebuie aşteptat din altă parte: de la îndreptarea purtărilor noastre. Până când noi suntem răi, în zadar aşteptăm vremuri bune. La congresul din Stocholm, unde trimişii tuturor Bisericilor s-au sfătuit asupra îndreptării relelor din lume, principele Suediei a spus o vorbă foarte cuminte: “Noi, oamenii şi popoarele de azi – a zis principele – trăim vremurile ce le merităm”… La aşa oameni, aşa vremuri…la aşa cap, aşa căciulă. Noi căutăm pricinile relelor în afară de noi, şi ele sunt în noi.
Şi nu numai românii suntem în această stare biblică. Toate popoarele sunt aşa….De necazuri, acele neamuri vor scăpa mai întâi, care vor fi mai mult nădăjduit spre Domnul; căci dacă vom fi nădăjduindu-ne spre Dânsul, ne vom mântui printr-Însul (Isaia 1, 27)
În praznicul nostru naţional de 1 Decembrie, să nu uităm acest adevăr.”
Părintele Iosif Trifa
”Happy end”