Rapid a reusit cel mai mare scor din istoria intalnirilor cu Steaua, scor 5-1 pe Giulesti, umilinta totala pentru oamenii lui Stoichita care au reusit golul de onoare din penalty prin Kapetanos.

Involuntar, Giulestiul a arbitrat lupta pentru titlu in favoarea celeilalte echipe feroviare, CFR, dar a reintrat in carti pentru Europa League.

Giulestiul ramane un spatiu in care, chiar daca moare cineva important, intotdeaua e loc sa se nasca o noua idee sau un alt tel. Aseara, cu doliul lui Sandu Neagu pe mana, Rapid a aratat ca, daca planeta se scufunda, cineva continua sa prinda in undita farmecul vietii.

Daca a calcat de mai putine ori decat ar fi meritat pe cate un covor rosu, Rapid a fost, in schimb, cu prisosinta eroul necunoscut al povestii fotbalului nostru. Indepartata de locurile europene si jecmanita in acest an de destule ghinioane, aseara, echipa din Giulesti a decis probabil titlul. A pierdut frumos la Cluj si a invins la fel de frumos cu Steaua. Ambele cu aer de aventurier care castiga multe batalii, putine razboaie, dar care stie sa traiasca totul cu inocenta nebunie a vietii.

Repriza de care se temea Stoichita, prima, s-a terminat 4-1. Tudose, Jelev si Tatarusanu au fost doar papusi stalcite de imaginatia lui Spadacio, Cesinha sau Ionita. Tudose! Mai ales penibilul Tudose! L-a scapat pe Ionita din marcaj cat pentru un campionat intreg. Apoi Jelev si Tatarusanu, cu somnul lor de la a doua reusita a Rapidului! Intre aceste goluri, penalty-ul obtinut si transformat de Kapetanos nu a fost decat palida speranta ca Giulestiul poate fi rapus in zi de vana. Cesinha si apoi Marius Constantin au completat carnagiul si, astfel, ajungem la pauza pana la care Stoichita credea ca supravietuieste cu asa aparare.