Un studiu ingrijorator realizat de Muzeul Taranului Roman arata ca,manelele, detestate pentru mesajele simpliste sau vulgare, dar si iubite din aceleasi motive ajung sa semene cu Romania actuala.

Pentru cei care le canta si danseaza, manelele sunt “muzica de suflet” si sursa de averi. Pentru cei care le cerceteaza, sunt “visul romanesc”, o oglinda a societatii in care traim.

Un grup de cercetatori de la Muzeul Taranului Roman impreuna cu alti colegi din Franta si SUA, au inceput sa le cerceteze si au ajuns la concluzia ca manelele sunt un fenomen ce nu mai poate fi ignorat.

Etnomuzicologul Speranta Radulescu a declarat:”Ma tem ca suntem precum manelele.Daca nu ne plac, de cele mai multe ori se intampla pentru ca asa suntem si noi, si avem motive sa nu ne placem.”

Manelistii canta in general pentru oameni bogati si vorbesc in muzica lor despre bani si “modalitati smecheresti de a-i obtine”, despre putere, sex si dusmani, au aflat cercetatorii.Pentru oamenii de rand, interpretii canta despre dragoste, politicieni, crime si barfe, despre familie, prieteni si, din nou, despre dusmani. “Eu intotdeauna m-am inspirat din viata oamenilor”, spune si Nicolae Guta. ”Pentru ca am trecut prin toate etapele vietii – dragoste, disperare, dezamagire – ca un film.”

Pentru cei care danseaza pe manele, conteaza mai putin versurile, ci sa iasa in evidenta. Pentru femei, sa-si miste soldurile, sa-si serpuiasca bratele si sa-si scuture umerii pentru a-si demonstra senzualitatea, iar pentru barbati, sa afle lumea ce “buna la pat, draguta, desteapta si sexy” este femeia lor, au constatat cercetatorii.

Se aud in restaurante, baruri si discoteci, la nunti, botezuri si aniversari, alternativ cu muzica populara, etno, disco, pop, hip-hop, tehno, house sau muzica tiganeasca, principalele genuri din care maneaua se inspira.
“Cel mai bine prind la adolescenti si tineri cu o educatie sumara, cu varste intre 15-34 de ani”, spune Speranta Radulescu, iar un sondaj realizat de voluntari pentru aceasta cercetare arata ca 30% din cei intervievati s-au declarat in 2005 simpatizanti ai manelelor si in 2008, 27%. Cifrele suntcontrazise insa de cele din Barometrul de Consum Cultural, realizat de Centrul de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii, care arata ca, in 2005, 10,3% din romani ascultau manele, iar in 2006, procentul a scazut la 8%.

Maneaua cantata astazi nu mai este doar o muzica sociala, nascuta din revolta unei minoritati ignorate, ci este o expresie a succesului unei societati in care noii-imbogatiti ii domina pe oamenii de rand prin puterea banului.

“Este visul romanesc si prinde in masura in care competitia pe care a adus-o economia de piata este pusa in scena cu toate problemele ei. De cele mai multe ori inseamna dusmani, prieteni in care n-ai incredere, smecheri, barosani”, adauga Vintila Mihailescu. Manelele s-au transformat intr-un model de reusita si plac pentru ca ”sunt asa cum suntem sau cum am vrea sa fim”.

Sursa: click.ro