Aproape 670.000 de români care poartă numele Sfântului Andrei, ocrotitorul României, îşi sărbătoresc, astăzi, onomastica. Sfântul Andrei este considerat creştinătorul neamului românesc, el fiind numit “Cel dintâi chemat”, întrucât a răspuns primul chemării lui Hristos la apostolat, ziua fiind totodată Sărbătoare Bisericească Naţională.

Aproximativ 337.000 de bărbaţi şi peste 331.000 de femei sunt astăzi în sărbătoare. Toţi poartă numele sfântului Andrei. Este însă o zi plină de semnificaţie pentru toţi românii. Sfântul Apostol Andrei este creştinătorul neamului românesc, fiind cel care a botezat primii crestini pe teritoriul tarii noastre. Conform unor ritualuri stravechi, de ziua Sfintului Andrei era celebrat Anul Nou al dacilor, motiv din care aceasta zi mai este numita si “Ziua lupului”.

Potrivit scrierilor bisericeşti, Sfantul Andrei, originar din Betsaida, inainte de a fi Apostol al Domnului era ucenic al Sfantului Ioan Botezatorul. El s-a hotarat sa-l urmeze pe Iisus Hristos si a devenit „cel intai chemat”. Dupa Invierea lui Iisus, apostolii s-au intalnit si au tras la sorti care unde se va duce pentru propavaduirea credintei crestine.

Dobrogea, i-a revenit Sfantului Andrei. Dupa multe peregrinari, el se stabileste in Peloponezul grecesc, în orasul Patras, langa Corint in judetul Constanta, unde moare din ordinul guvernatorului roman Aegeas pe 30 noiembrie in anul 60 in timpul Imparatului Nero.

Şi o astfel de sărbătoare nu poate fi lipsită de tradiţii. Legendele spun ca in noaptea Sfantului Andrei se practica ritualuri cu scopul de a proteja oamenii, animalele si gospodariile. Este noaptea in care spiritele negre bantuie locurile pamantesti.

De aici tradiția ca în această zi se dezleaga secrete, se gasesc autorii unor crime, ale unor furturi.

Poveştile din Bucovina spun că în noaptea Sfantului Andrei lupii încep să vorbească și își mișcă gâturile înțepenite. Cel ce vrea să audă vorbele lupilor, va muri repede, iar dacă un om este atacat de lupi acesta se va transforma în vârcolac.